Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

articol aparut in Business Magazin

„A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.

Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.

„Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”

În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.

În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”

Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.

Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

„Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”

Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”

Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.

Un business obişnuit cu criza

Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”

Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.